Povestea a inceput de basm: un copil sanatos, frumos, vioi si a curs destul de lin pana la 8 luni cand totul s-a destramat cu prima criza convulsiva.
Desi nu stiam ce este am realizat rapid ca nu e doar grija excesiva din partea mea, ci ca am dreptate si ceva nu e in regula. Cand sa uitam episodul, a facut o alta criza si o alta, asa ca am intrat brusc intr-un vartej cu tratament anticonvulsiv pe incercate si mai ales pe frustrate, cu multe intepaturi pentru diverse analize, cu drumuri prin tara la diversi specialisti si cu mailuri numeroase inafara tarii, cu teste genetice si cu diagnostice incerte si de speriat.
Eram pregatiti sa avem copil. Din pacate nu unul cu nevoi speciale. Asa ca aici povestea mea se apropie de sfarsit si interveniti voi.
Ca sa ne ajutati sa facem din ziua in care totul merge bine pana cand incep convulsiile o simpla amintire, avem nevoie de resurse.
Redirectionati spre noi cei 2% daca nu ati facut-o inca. Pentru ca puiul mic are dreptul la o viata normala si voi puteti face acest lucru posibil.